Iarna nu se recomanda pe portiunea Schitul Patrunsa – Valea Costesti
Refugiul Scarisoara, Schitul Patrunsa, Refugiul Curmatura Builei, Refugiul La Troita
Poiana Scarisoara, Schitul Patrunsa, Curmatura Builei, La Troita
Este un traseu care are grad mare de dificultate, datorita diferentei mari de altitudine (aproape 1000 m de urcat si 800 de coborat), care traverseaza creasta Buila – Vanturarita de la sud la nord, in partea mediana a acesteia.
Traseul are ca punct de plecare Satul Barbatesti, mai exact capatul satului, in dreptul ultimelor case, din acelasi punct cu traseele nr. 7 si nr. 8. Acestea din urma urca spre creasta pe Valea Otasaului, pe cand traseul de fata urca pe interfluviul dintre Otasau si Costesti.
Inceputul traseului este marcat cu un stalp indicator, de unde, urmarind sageata, traversam Otasaul pe o punte, apoi urcam pe malul drept al acestuia pe o ulita pana sub coasta dealului. Urcam pe deal, traversam o padure de salcami si dupa 15 minute ajungem intr-o zona cu fanete, feriga si palcuri de mesteceni. Poteca urca pe coasta dealului, pe la marginea padurii, pana ajunge la un valcel, pe care urca destul de abrupt pana intr-un tapsan unde se afla o mica poiana inconjurata de paduri batrane de fag. Aici directia se schimba inspre nord-est, trecem pe langa un izvor, apoi printr-o viroaga iesim din nou in muchie. De aici poteca este foarte larga, fara probleme de orientare si urca incet spre creasta intrezarita printre frunze. Dupa cca. o ora de la plecare ajungem intr-o mica sa de unde se zareste in stanga drumul forestier care urca din Pietreni pe Valea Morii, punct in care intersectam limita Parcului National Buila – Vanturarita (marcata cu patrat rosu cu chenar alb). Urcam un mic varf, iar dupa coborarea acestuia prin padure ajungem la drum intr-o sa, in dreptul unei rampe de incarcat lemne, punct unde intersectam traseul cu nr. 5 (triunghi rosu) care urca din Pietreni (stalp indicator). De aici in 5 minute de urcat pe muchie ajungem in Poiana Scarisoara, portiune comuna cu traseul nr. 5 si cu limita parcului national. In Poiana Scarisoara se afla amenajat un spatiu de campare, un refugiu, izvor, panou informativ.
De aici traversam poiana inspre est pana in culme, de unde ni se deschide o frumoasa priveliste catre muntii Cozia si Narat. Din culme schimbam directia spre nord, intram in padure ocolind si ajungem la zona stancoasa pe care o ocolim pe o brana pe la est. Dupa 100 m ajungem la o vale unde este o intersectie (indicator), de unde ne despartim de traseul nr. 5 care merge spre creasta si Cabana Cheia. Continuam prin padurea de fag inspre est, relativ pe curbe de nivel spre Schitul Patrunsa. Traversam 4 vai mici fara probleme si ajungem la a 5-a, de unde coboram mai accentuat pana intr-o poiana (Poiana Bulzului) unde se vad resturile unui vechi adapost. Din partea inferioara a poienii traseul isi reia directia spre est, traverseaza o mica muchie si ajunge la o intersectie marcata cu indicator, de unde coboara in dreapta spre Barbatesti traseul nr. 7 marcat cu cruce albastra. Urcam pastrand aceeasi directie si dupa cca. 100 m ajungem intr-o muchie unde se afla o cruce de marmura alba si o alta intersectie (acelasi traseul nr. 7, de asta data urca in stanga spre Curmatura Builei). De aici mai avem de trecut o singura vale (coboram prin poieni, apoi prin padurea de fag, traversam albia pietroasa a paraului si urcam pana iesim in poiana), cea a Otasaului si ajungem la Schitul Patrunsa. Trecem printre primele chilii si ajungem intr-o culme de unde se vede biserica noua si celelalte cladiri. Aici intersectam traseul nr. 8 (indicator) marcat cu cruce rosie, care urca tot din Barbatesti si continua pana in Satul Cheia. La 50 m sud de indicator se afla un panou informativ, iar la 100 m de coborat prin poiana inspre vest se afla un spatiu de campare amenajat. Tot aici se gaseste si izvor.
Din dreptul indicatorului de la Patrunsa traseul urca prin fanete inspre nord, trece pe langa o chilie si ajunge in muchie in dreptul unei alte chilii, pentru ca dupa 15-20 minute de la plecarea din poiana sa ajungem la baza unei stanci. Traseul o ocoleste prin stanga si ajunge dupa cca. 100 m in dreptul Casei de Piatra, o frumoasa arcada de calcar intre doua stanci. Continuam tot prin stanga stancii pana o ocolim si iesim din nou in muchie. Dupa scurt timp de mers pe muchie iesim din padurea de fag in golul alpin. De aici directia se schimba inspre vest. Daca pana aici poteca este clara, de aici incolo aceasta se pierde pe pantele inierbate ale Muntelui Albu. Marcajul este aplicat destul de des, insa pe stanci, uneori la nivelul solului. Ca punct de reper luam crucea de lemn aflata pe un antevarf al muchiei din fata. Urcam oblic panta inierbata avand in permanenta crucea sus in dreapta pana ajungem in muchie, in dreptul unor stanci ceva mai mari, loc de unde ni se deschide priveliste spre Curmatura Builei si Vf. Tucla. Din muchie traversam in dreapta pe versant, pe lasatorile oilor pana ajungem intr-un valcel abrupt si pietros, in care regasim poteca. Traversam valcelul si printr-o mica strunga intram pe o brana in valea ce coboara din Curmatura Builei. Coboram pana la firul vaii, il traversam un pic mai sus de marginea padurii de molid si urcam inspre vest prin dreapta unui valcel. Il traversam si pe acesta si ajungem la un indicator unde intalnim din nou traseul nr. 7 marcat cu cruce albastra. De aici pana in Curmatura Builei (1450 m), cele doua trasee urca impreuna: urcam putin, de data asta prin stanga valcelului, il traversam in dreptul unui izvor cu jgheaburi pt. adapat animalele si urcam pe versant 15 minute inspre nord pana la refugiul din Curmatura Builei, trecand pe langa un alt izvor. In Curmatura Builei se afla un refugiu darapanat si o stana reconstruita recent, unde pot innopta 5-6 persoane in perioada in care nu e ocupata de ciobani. Tot aici gasim si un stalp indicator ce marcheaza intersectia cu traseul nr. 11, traseul de creasta marcat cu punct rosu.
Din Curmatura Builei coboram 10 minute spre nord-vest de cealalta parte a crestei si ajungem la intersectia cu traseul nr. 5 (indicator) in punctul numit La Troita. Aici se afla un mic refugiu inchis pe trei laturi si un izvor cu apa rece la baza unei stanci. De aici pornim inspre vest, pe poteca marcata si cu triunghi rosu si dupa 15 minute ajungem la o noua intersectie marcata cu stalp indicator, de unde parasim traseul nr. 5. Coboram in dreapta pe un vechi drum abrupt de tractor in serpentine stranse prin padurea tanara de fag. Dupa 20 minute ajungem la firul vaii, coboram pe aceasta si dupa 5 minute ajungem la un drum mai larg, inierbat. Pornim pe acesta in dreapta, pe versantul drept al vaii, ocolim in dreapta muchia printr-o serpentina larga si dupa 15 minute ajungem intr-o alta vale, in dreptul unui observator (loc de adapost pe vreme rea). Coboram in continuare pe drum si printr-o serpentina ajungem in vale, pe care o urmam pana in drumul principal din Valea Prislop (Costesti). Ajungem in vale dupa ce trecem un pod inchis cu bariera, in dreptul unei cladiri din lemn (centru de colectare fructe de padure). Aici intersectam traseul nr. 3 (indicator), marcat cu triunghi galben, care urca din Pietreni pe Valea Costesti.
