Mănăstirea Ostrov este o mănăstire de călugărițe, cu hramul „Nasterea Maicii Domnului” și se află amplasată pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimănești de pe raul Olt, fiind legată de statiunea balneo-climaterică Călimănești Căciulata printr-un pod.
Biserica este rezidită pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, între anii 1520-1521, fiind ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab și soția sa, doamna Despina.
S-a sfințit nezugrăvită, pentru cult folosindu-se în prima fază icoane pictate, aflate astăzi în Muzeul de Artă al României. Altarul a fost pictat în 1752, restul bisericii fiind în stil frescă, de o remarcabilă valoare artistică și a fost terminat în anul 1760. Tot atunci i s-a înlocuit și inscripția din pisania veche cu un text românesc, scris cu litere chirilice.
O mare podoabă de arhitectură interioară, care a înfruntat vremurile, este „tâmpla aurită” din lemn de tei, care datează exact de la zidirea bisericii. Icoanele împărătești sunt foarte vechi, unele ipoteze susținând că ar fi chiar cele originale. Icoana Maicii Domnului a fost restaurată în 1791 de Ioan Zugravul.
La 22 decembrie 1838 chiliile și clădirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite pe temeliile vechi în anul 1940. Principalele restaurări s-au făcut în anii 1940, 1956-1957, 1962-1963.
Din timpul lui Neagoe Basarab au rămas trei icoane: Sfântul Nicolae, Coborarea de pe cruce și Sfântul Sava, toate de o mare valoare artistică, în prezent aflate în custodia Muzeului de Artă al României.
Începând cu secolul al XVI-lea până în 1890, Schitul Ostrov a fost schit de călugărițe. În acest schit s-au călugărit: soția lui Neagoe Basarab, Doamna Despina cu numele de Platonida, și mama lui Mihai Viteazul care și-a luat numele de Teofana.
Construcția hidrocentralei de la Călimănești a impus ca biserica împreună cu insula să fie ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, și reconstruită casa stareției. Întregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii stațiunii Călimănești Căciulata care, pe lângă alte „dotări”, reunește un număr de 47 de specii de arbori, arbuști și trandafiri.
