Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia Călimănești Căciulata / Vâlcea

Mănăstirea Cozia este situată în statiunea balneo-climaterica Căciulata, la 3 km de Călimănești, pe malul drept al Oltului, și la 20 km nord de Râmnicu Vâlcea. Ansamblul mănăstiresc de la Cozia, cu hramul „Sfânta Treime”, la început a fost cunoscut sub numele de „Mănăstirea Nucet”, abia mai târziu primind numele de „Cozia”, după muntele din vecinatate.

Biserica Mănăstirii Cozia are hramul „Sfânta Treime”

Biserica mare a Mănăstirii Cozia, cu hramul „Sfânta Treime”, este armonios proporționată, are o ornamentație bogată și a fost construită de meșteri din Moravia, dupa modelul bisericii sârbești din Kruševac. A fost construită, din piatră albă tare, între 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân.

Program de vizitare

Zilnic 800 – 2100.

Magazin cu suveniruri în incinta muzeului Mănăstirii Cozia.

Concepută după planul trilobat, ea surprinde prin precizia și perfecțiunea realizării artistice. A fost sfințită la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor și pictura din pronaos datează din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pictura a fost renovată în 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a făcut și fântâna care îi poarta numele, după cum se vede într-un fragment de inscripție.

Între anii 1706-1707 i-a fost adăugat pridvorul, s-a refăcut pictura din incintă și s-au adăugat cerdacurile, chiliile și s-a reconstruit havuzul cu apă (baptisteriul din fața bisericii). Toate acestea s-au făcut de către paharnicul Șerban Cantacuzino. Pictura originală se păstrează în naos, unde pe peretele de vest sunt pictați Mircea și fiul sau Mihail în costume de cavaleri, iar în stânga se află portretul lui Șerban Cantacuzino.

Catapeteasma bisericii Mănăstirii Cozia

Catapeteasma originală din lemn, a ars și a fost refăcută în 1794 din cărămidă, fiind zugrăvită în anul 1907. Crucea de pe turlă este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos și pronaos au fost dăruite mănăstirii de domnitorul Constantin Brâncoveanu.

Implicarea domnitorilor Bibescu și Știrbei

Clădirile au fost refăcute de domnitorii Bibescu și Știrbei între anii 1850-1856. Tot atunci s-au construit și două pavilioane din care se mai păstrează cel din stânga, care a fost reședință domnească de vară.

În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei, decedată în 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale și datează din 1938.

Mănăstirea Cozia are două paraclise

  • Mănăstirea Cozia are două paraclise, unul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1583), iar celălalt, „Duminica Tuturor Sfinților” (1710).
  • Paraclisul din zid, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, așezat în colțul de sud-est al mănăstirii, datează din anul 1583.
  • Paraclisul, zis brâncovenesc, așezat în coltul de nord-est, este din cărămidă, având două case boltite și un foișor. Datează din anii 1710-1711.

Muzeu cu obiecte bisericești

În incinta mănăstirii se află un muzeu cu obiecte bisericești. Intrarea este liberă. La parter se află și un magazin cu suveniruri.