Cazare Câineni

Cazare în Câineni, imagini și informații de contact.

Câineni este situată în regiunile istorice Oltenia şi Muntenia din judeţul Vâlcea. Localizată pe Valea Oltului, la 59 km de Râmnicu Vâlcea şi 42 km de municipiul Sibiu, la o altitudine de 703 metri, Câineni are o populaţie de aproximativ 2780 de locuitori, care se ocupă în general cu creşterea animalelor, agricultură, diferite meşteşuguri şi exploatarea lemnului.
1 unitate de cazare sugerată în Câineni.

Locuitorii mai sunt numiţi şi lovişteni, denumire care provine de la Ţara Loviştei, veche denumire a locului. De remarcat faptul că ei nu sunt consideraţi nici olteni, nici ardeleni, aici fiind o zonă de trecere între cele două provincii române, lucru ce se vede în dialectul vorbit şi în unele datini şi obiceiuri.

De unde vine numele de Câineni? Legenda, transmisă pe cale orală, spune că a fost odată un cioban pe nume Ene, care s-a oprit aici cu oile. Câinii săi erau foarte răi, vestea lor ducandu-se prin împrejurimi. Locul unde s-a stabilit acesta a fost denumit Câinii lui Ene, apoi Câinii Ene, de la care s-a modificat în Câineni. Însă J.A. Candrea, în lucrarea sa Introducere în studiul toponomiei Bucureşti 1927-1928, pag. 178, dă explicaţia etimologică a localităţii Câinenii originari din localitatea Câine. El consideră că, la origine, Câinenii de Argeş şi Câinenii de Vâlcea au fost un singur sat care se numea Câine, numit mai tarziu Câinenii.

Până la unirea Transilvaniei cu regatul României, la 1 decembrie 1918, la Câineni a funcţionat vama dintre cele două state. Clădirea mai dăinuie şi astăzi la Râu Vadului.

Comuna este formată din mai multe sate: Câinenii Mari şi Câinenii Mici, (primul pe partea dreaptă a Oltului, celalalt pe partea stangă), Grebleşti, Robesti, Râu Vadului şi Priloage. Zona satului Câinenii Mari mai este cunoscută sub denumirea de Câinenii de Vâlcea, iar Câinenii Mici – satul central, sub denumirea de Câinenii de Argeş, aceasta datorită faptului că într-o epocă trecută cele două localităţi aparţineau de judeţe diferite, respectiv Vâlcea şi Argeş.

Se presupune că ar fi existat o aşezare din epoca bronzului (anii 2000-1200 î.e.n) în satul Râul Vadului unde au fost descoperite 5 ciocane de piatră şlefuită de tip neolitic. Cercetătorii au situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnuleţe).

Străvechea vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25 martie 1415, din care reiese că voievodul Mircea cel Bătrân dăruieşte vama de la Genune spre administrare Mănăstirii Cozia. Dania lui Mircea cel Batrân este întărită de hrisovul dat de voievodul Radu cel Mare, datând din 20 ianuarie 1505, document în care se pomeneşte pentru prima dată de locuitorii Câinenilor. Domnitorul Neagoe Basarab întăreşte aşezămantul făcut de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, prin care se stabileşte hotarul dintre Ţara Românească şi Tansilvania în locul unde curge Râul Vadului şi se varsă în apa Oltului şi se unesc toate la Valea Genunei, care este mai sus de Câineni.

Tot pe acest drum ancestral, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a încercat să cucerească Terra Transalpina a lui Basarab I, însă în bătălia de la Posada (localizată pe lângă Titeşti) este învins. Lupta s-a dat între 9 noiembrie şi 12 noiembrie 1330. Această dată de 12 noiembrie 1330 rămâne memorabilă pentru naţiunea română, fiind data naşterii Ţării Româneşti.

În cadrul vestiigilor arheologice se încadrează şi fostul fort de apărare austriac denumit Arcsabia situat pe Malul Podului, construit în perioada 1717-1719 din ordinul colonelului Steinville, generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieşirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină şoseaua, prin care este marcat Via Carolina, drum construit de austrieci.

Satele Câinenii Mari şi Câinenii Mici au fost patronate în secolul XIX de Tudor Vladimirescu. Primăria se găseşte în satul Câinenii Mici. De remarcat în satul Câinenii Mici două biserici-monument, Sf. Nicolae (1733) şi Sfinţii Voievozi (1807). Acestea sunt singurele biserici din Muntenia construite şi pictate după modelul celor moldoveneşti. Vizitându-le, Episcopul Calinic al Argeşului a scris pe Sfânta Evanghelie de la biserica Sfinţii Voievozi din Câinenii Mici: Am găsit la Câineni Voroneţul Moldovei.

Despre Valea Satului (care înainte de 1945 se numea Valea Arsurii), râul de munte ce curge prin satul Câinenii Mici, se spune că oferă zona cea mai ozonificată din România.