Atracții turistice Horezu

Despre Horezu

Ca sa ajungi la Horezu, venind dinspre Bucuresti, Ramnicu Valcea este o destinatie obligatorie. De aici, pe linia de centura a orasului, urmand indicatorul de Targu Jiu, ajungi in soseaua principala care duce la Horezu.

Orasul Horezu, vatra de cultura si civilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. Este mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la 5 septembrie 1487 de catre voievodul Vlad Calugarul. Satul este apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurezi. Asezarea se dezvolta ceva mai mult dupa anul 1780, cand devine cunoscut sub numele de „Targul Horezu”, data de la care devine centru de plasa, apoi resedinta de raion. Prima scoala a luat fiinta in 1832. Odata cu noua impartire administrativ teritoriala din 1968, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii.

Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si Romani.

Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti, Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest comuna Vaideeni.

Ce se poate spune despre Horezu ca zonă etnografică?

Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de ceramica populara – Ceramica de Horezu. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, exploatarea si prelucrarea a lemnului.

Olăritul continuă să reprezinte o emblemă locului.

O pozitie privilegiata, in nordul Olteniei

De asemenea trebuie remarcata pozitia privilegiata din nordul Olteniei unde exista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, majoritatea din ele aflandu-se in aproprierea Horezului. Aceste valori culturale aflate intr-o zona cu flora si fauna bogata, cu peisaje deosebite, atrag turistii pe acest taram binecuvantat cu un mare potential turistic unde va asteptam si pe dumneavoastra sa le descoperiti.

Cocoșul de Hurez – Târgul Ceramicii Populare româneşti

In prima duminica din iunie, localitatea gazduieste binecunoscutul targ de oale – Cocoșul de Hurez. Mesteri din Satu Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de olarit dupa Horezu) vin sa isi etaleze talentul. Peste tot sunt masini, targoveti, tarabe pline de „taiere” (farfurii intinse), strachini si urcioare. Ceramica de Horezu buna trebuie cautata. Aici exista inca mesteri care manuiesc cu abilitate vechile instrumente („cornul” si „gaita”) pentru decorarea obiectelor din ceramica. Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul.

Din punct de vedere cultural, caracterul zonei Horezu este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc. Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori. Un mare centru de pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurezi, ctitoria lui Constantin Brancoveanu. Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc.

In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns, relevat astazi prin: muzee, case de cultura si biblioteci, manifestari culturale si ceramisti.

Muzeul Etnografic Horezu

Muzeul se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti din Horezu si are un profil etnografic si de arta medievala. Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific.

Muzeul Manastirii Hurezi

Muzeul Manastirii Hurezi contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste „Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708„, scrisa de arhimandritul Ioan. Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian, Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.

Casa de Cultura Horezu

Casa de cultura a fost construita in anul 1966 si de atunci coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Cocosul de Hurez – targul de ceramica din Horezu.

Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor, ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor.

In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti „Cocosul de Hurez”, intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.

Graffiti Hotel Horezu // Adrian Luță

Biblioteca „Ada Orleanu“

Biblioteca este deschisa permanent, are o sala de lectura si un fond de carte de 40.000 de volume.

Manifestari culturale

Viata locuitorilor din Horezu este animata de o serie de evenimente ce promoveaza traditiile si produsele specifice zonei. Dintre cele mai cunoscute targuri si festivaluri populare se numara:

• Targul anual de olarit „Cocosul de Hurez” destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul „Stejari”, in prima saptamana din luna iunie si dureaza trei zile. Printre mesterii populari veniti la targ din toata tara se numara si reprezentanti de seama ai ceramicii de Horezu: Eufrosina Vicsoreanu, Dumitru Mischiu, Costel si Ionel Popa, Bascu Mihai, Frigura Viorel si multi altii. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din Horezu.
• Festivalul Eco-Etno-Folk-Film se organizeaza anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura „Dinu Sararu” din Slatioara si sunt premiate productii cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice.
• „Fagurele de aur“ sarbatoare nationala a apicultorilor, se tine in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile, la Tomsani.
• „Invartita dorului” festival de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni.
• „Braul de aur” sezatoare si concurs de creatie, este organizat in fiecare an in ziua de Sf. Ilie (20 iulie), la Barbatesti.

CERAMISTII

Ceramistii din zona sunt adevarati mesteri care respecta traditia si care au facut saltul de la etnografic la artistic, de la utilitar la estetic, produsele de lut devenind adevarate opere de arta.