• Facebook Valcea Turistica

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Valcea au demonstrat prezenta asezarilor umane din cele mai vechi timpuri, „Australanthropus olteniensis” descoperit la Bugiulesti fiind unul dintre cele mai vechi locuri din tara. Urme de locuire datand din epoca paleoliticului au fost scoase la iveala in urma cercetarilor arheologice efectuate la Dragoesti, Valea Lotrului, Valea Topologului, Goranu si Ramnicu Valcea, iar la Cazanesti, Barsesti, Govora Sat, Voicesti s.a., au fost descoperite obiecte din ceramica pictata datand din epoca neolitica. Din epoca bronzului si efoca fierului au fost scoase la iveala necropolele de la Ferigile-Costesti, Boisoara, Goranu, Ocnele marisi Popesti care ilustreaza o perioada infloritoare din viata comunitatilor umane de aici ale caror indeletniciri principale erau agricultura si exploatarea resurselor naturale.

Perioada geto-daca este reprezentata de dovezilemateriale descoperite in zona asezarilor de la Ocnita, Gradistea, Ladesti, Ionesti si Roesti. La Ocnita a fost identificata asezarea dacica Buridava, amintita de Ptolemeu in scrierile sale. In aproprierea masivului de sare de la Ocnele Mari, arheologii au descoperit un vas si fragmente de ceramica inscriptionate care demonstreaza ca sarea se exploata din vremea dacilor.

Amprenta civilizatiei romane s-a pastrat pana azi atat prin tezaurele descoperite in zona, cat si prin drumurile romane construite (Via Romana) care au dat numele unor localitati: Pons Vetus (Podul Vechi) – astazi Caineni, Pons Aluti (Podul Oltului) – in prezent Ionestii Govorei, Arutela (Bivolari), Buridava (Stolniceni), Rusidava (Dragasani) s.a. castrele romane (Limes Alutanus) strabatand intregul judet de la nord la sud.

Dupa retragerea romana din Dacia (271), popoarele migratoare au invadat teritoriile actualului judet Valcea. In epoca evului mediu judetul Valcea a cunoscut o perioada de inflorire carea avea sa prefigureze renasterea sa atat pe plan economic cat si pe plan cultural.

Intre anii 1386 – 1388, in timpul domniei lui Mircea cel Batrin a fost ctitorita Manastirea Cozia, cel mai important complex de arta medievala valaha. In secolul al XV-lea Vlad Calugarul a ridicat Manastirea Govora, unde mai tarziu a functionat tiparnita infiintata de Matei Basarab (in 1637). Aici a vazut lumina tiparului prima culegere de legi intitulata „Pravila de la Govora”. In 1705 carturarul Antim Ivireanul aducea la Ramnic o noua tiparnita care a facut cunoscuta cartea laica in toate provinciile romanesti. incepand cu secolul al XVII-lea au fost ridicate biserici si manastiri care s-au pastrat pana astazi.

Sub domnia lui Matei Basarab a fost ctitorita intre anii 1635 -1637 Manastirea Arnota, adevarat simbol al renasterii spirituale romanesti. Constantin Brancoveanu este ctitorul altui lacas de cult valcean – Manastirea Horez – in prezent inclusa in patrimoniul UNESCO.
Judetul Valcea intra in panteonul culturii romanesti odata cu stabilirea Episcopiei Ramnicului Noului Severin la Ramnicu Valcea.
De-a lungul timpului, judetul Valcea a participat la principalele evenimente istorice: Revolutia de la 1821, Revolutia din 1848, Unirea din 1859, Razboiul de Independenta din 1877-1878, Unirea din 1918 si cele doua razboaie mondiale.
In prezent Valcea este unul dintre cele mai dezvoltate judete ale tarii, beneficiind de monumente istorice si de arhitectura deosebite precum si de un cadru natural pitoresc care ii confera statutul unui important obiectiv turistic din tara noastra.

Ramnicul si imnul national

Revolutia de la 1848 a avut la Râmnicu Vâlcea un puternic ecou. Tabara militara organizata de generalul Magheru la Troianu – poarta sudica a Râmnicului, a reprezentat o garantie pentru victoria revolutiei, care a fost sarbatorita la 29 iulie 1848 „într-o câmpie înconjurata cu arbori de la marginea orasului”, pe locul unde mai târziu avea sa fie amenajata gradina publica Zavoi. Sub steagurile revolutiei un cor condus de Anton Pann si o multime de entuziasti adunati sa serbeze triumful revolutiei au intonat cântece pline de armonie printre care si „Desteapta-te române” ce avea sa devina imnul national al României.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit de doua ori la Râmnicu Vâlcea fiind întâmpinat cu multa caldura de locuitorii orasului care salutau astfel pe fauritorul Unirii Principatelor.

Tributul de sânge platit de râmniceni pentru cucerirea independentei tarii în 1877 a fost deosebit de greu, dar alaturi de jertfa celorlalti români a constituit fundamentul României moderne. În cinstea acestor eroi a fost ridicat la poalele dealului Capela un impunator monument ce a devenit un simbol al orasului: Statuia Independentei, opera a sculptorului Ion Iordanescu sprijinit de un participant la acel razboi, doctorul Gheorghe Sabin ajuns prefect de Vâlcea.
În ambele conflagratii din prima jumatate a secolului al XX-lea locuitorii orasului si-au dat tributul de sânge, au suferit aceleasi distrugeri si au avut aceleasi satisfactii sau necazuri ca toti ceilalti români. Între cele doua razboaie mondiale, Râmnicul s-a dezvoltat în primul rând din punct de vedere economic si cultural, populatia pastrându-se totusi la un nivel aproape constant (10.000 locuitori).

Dupa 30 decembrie 1947 mica burghezie ce contribuise la cresterea economica a regiunii, precum si marile familii cu traditie în zona (Simian, Otetelisanu, Bratianu, Plesoianu, Hanciu, Lupas si Procopiu) dispar sau îsi pierd cu totul influenta sub dictatura comunista. Apar prioritati noi, linistea urbei semipatriarhale fiind înlocuita de dezvoltarea exponentiala a unor cartiere muncitoresti menite sa adaposteasca o mâna de lucru ieftina si usor de manipulat ideologic. Au fost distruse în acea perioada multe exemple de arta arhitectonica veche, pierzându-se astfel, printr-o nepasare de neînteles, valori inestimabile.
În 1968 orasul redevine capitala de judet, este ridicat la rang de municipiu si ajunge un puternic centru industrial. De asemenea orasul inregistreaza o impresionanta dezvoltare demografica si urbanistica.

Distribuie:

  Top