Info.Geografie

Asezarea geografica

Situat in partea sudica a Romaniei, la o distanta de 175 km de Bucuresti, Judetul Valcea ocupa o suprafata de 175 kmp si este limitat de judetele: Sibiu si Alba la nord, Arges la est, Olt la sud si sud-est, Dolj la sud-vest iar la vest de judetele Hunedoara si Gorj. Organizarea administrativa a judetului valcea cuprinde 6 orase, 2 municipii si 77 comune ...vezi harta judetului Valcea.

Relieful judetului Valcea

Teritoriul judetului Valcea este acoperit de culmi muntoase si dealuri, altitudinile scazand de la nord la sud, spre depresiunea intramontana a Lovistei. In partea sudica a judetului, dealurile cu altitudini cuprinse intre 600-700 m inchid depresiunile subcarpatice Jiblea-Berislavesti, Pausesti, Hurezu s.a. In nordul judetului se inalta culmile muntilor Fagaras, la vest se desfasoara Muntii Lotrului iar la sud Muntii Capatanii. Pe partea stanga a Oltului se afla masivul Coziei care atinge 1.669 m.

Reteaua hidrografica

Principalul curs de apa care strabate teritoriul judetului Valcea este Oltul si afluentii acestuia. Oltul strabate circa 130 km din suprafata judetului, de la Raul Vadului pana la Tighina. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si Baiasu. Lotrul strabate judetul pe o suprafata de 80 km si aduna apele afluentilor Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia iar Oltetul strabate 85 km din teritoriul judetului. Dintre lacurile aflate pe teritoriul judetului predomina lacurile de provenienta glaciara aflate in bazinul Latoritei: Muntinelul Mic, Iezerul Latoritei, Singuraticul si Cioara precum si cele din muntii de la Obarsia Lotrului. lacurile sarate sunt cele de la Ocnita si Ocnele Mari iar lacurile artificiale amenajate ca urmare a constructiei hidrocentralelor sunt: Vidra, Calimanesti, Babeni, Daesti, si Bradisor.

Lacul Bradisor

Lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. mc.

Lacul Vidra

Lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972, volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid. Ichtiofauna.

Clima

Varietatea formelor de relief influenteaza clima temperat continentala caracteristica judetului Valcea intalnindu-se nuante ale climatului montan deluros specific depresiunii Lovistei si a vaii Oltului. La altitudini de peste 2.000 m temperaturile scad sub 00C, precipitatiile depasesc 1.200 mm/an iar vanturile cu orientarenord-vest sunt puternice. La altitudini medii si mici temperatura medie variaza intre 2-60C, vanturile bat in lungul vailor, iar media precipitatiilor are valori cuprinse intre 800-1.200 mm/an. In regiunea dealurilor subcarpatice, temperatura are valorile cuprinse intre 4-80C iar precipitatiile ating 600-800 mm/ anual. Pe valea Oltului si in depresiunea Lovistei clima este mai blanda decat in restul teritoriului.

Vegetatia si flora

In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului valcean este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cersc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii.
Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata judetului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte.
La altitudinile din zona colinara si de campie cuprinse intre 300-700 m, predomina stejarul pedunculat, ulmul si carpenul.

Fauna

Teritoriul judetului Valcea dispune de o fauna bogata si variata, etajata in functie de relief si conditiile climatice.
In zona alpina se intalnesc pasari si animale rare: vulturul plesuv brun, cinteza alpina, capra neagra, alaturi de vipera comuna si soparla de munte. Fondul cinegetic este bogat reprezentat de specii cum ar fi: cerbul, rasul, caprioara, jderul, ursul, pisica salbatica, mistretul, ierunca, cocosul de munte s.a. fauna piscicola este reprezentata de scobar, pastrav si boistean.

Muntii Capatanii

Fac parte din Carpatii Meridionali si sunt cuprinsi intre Olt si Jiu. Sunt constituiti din sisturi cristaline si gnaise, in partea de N si din calcare jurasice in S, acestea din urma dand un relief specific de doline, lapiezuri, pereti abrupti, hornuri, poduri suspendate (Casa de Piatra). In Muntii Capatanii se gasesc cateva zone carstice, unele putin intinse, altele ceva mai dezvoltate, toate reprezentand obiective de atractie pentru drumeti (Cheile Oltetului, Bistritei, Pietrenilor, abruptul Tarnovului, pesterile Stogsoarele, Sorbul Mare). Temperatura medie a lunii ianuarie este de -7 grade Celsius, iar in iulie 12 grade Celsius. Precipitatiile medii anuale ating 1200 mm in zonele inalte. Sunt acoperiti de molidisuri, faget amestecat cu rasinoase sau faget pur de munte, frasin, carpen, gorun. In zonele alpine si subalpine se intind pajisti, poieni, tufarisuri (jneapan, anin verde, ienupar). Fauna este reprezentata de ursi, cerbi, caprioare, mistreti, lupi, rasi, jderi, iepuri, veverite s.a. Dintre pasari se intalnesc gainuse de munte, corbi, stancute, codobature, acvile, etc. Reptilele sunt destul de raspandite in acesti munti (vipera comuna, vipera cu corn). Apele curgatoare sunt populate cu peste (zglavoc, scobar, clean, crap, somn, stiuca, mreana).

Muntii Cozia

Masiv muntos situat in SV Muntilor Fagaras, alcatuit din gnaise, sisturi cristaline, gresii si calcare, cu forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimtate, turnuri, mici escavatii de pesteri, forme antropomorfe, ca de pilda: "Sfinxul Coziei", "Ciobanasul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.). Altitudine maxima: 1660 m (vf. Cozia). Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6-8 grade Celsius, iar precipitatiile medii anuale intre 800-1000 mm. Muntii Cozia sunt acoperiti cu paduri de fag, gorun si tufarisuri termofile. Covorul vegetal curprinde o mare diversiate de plante, intre care se remarca garofita alba, stanjenelul de stanca, omagul, gusa porumbelului, pesma, mixandra, macesul de Cozia. Fauna este bogata si variata: pisici salbatice, jderi de copaci, cerbi, caprioare, mistreti, rasi, capre negre, cinteze, cotofene, vipere negre, scorpionul carpatic.

Muntii Fagaras

Masiv muntos situat in partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit in intregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai inalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai inalti din Carpatii romanesti (au 6 varfuri de peste 2500 m). Prezinta un caracter tipic alpin, cu numeroase urme ale glaciatiei cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare, custuri, morene etc.). Climatul este alpin, cu precipitatii abundente (peste 1400 mm anual). Important nod orohidrografic al Carpatilor Meridionali (de aici izvorasc raurile Arges, Valsan, Rau Targului, Rau Doamnei, Sebes, Ucea, Vistea, Breaza etc.). In zona inalta, la peste 1700 m altitudine, se exind pasunile alpine, propice pastoritului, si tufarisuri subalpine, iar mai jos pantele lor sunt acoperite de paduri de conifere si de fag. Constituie una dintre cele mai importante zone turistice ale tarii (numeroase trasee marcate, cabane, refugii etc.), traversat de soseaua de mare altitudine (2034 m) "Transfagarasan", ce leaga Muntenia de Transilvania. Varfuri principale: Negoiu (2535 m), Vistea Mare (2527 m); Lespezi (2522 m) etc. Media anuala este de 4-6 grade Celsius in etajul padurilor de fag, de 2?4 grade Celsius in etajul molidului si in jur de 0 grade Celsius in zona pajistilor alpine. Ploile au cea mai mare frecventa in lunile de la inceputul verii si cea mai mica spre toamna, in septembrie. Ninsorile incep sa cada la sfarsitul lui septembrie. Fauna este reprezentata de: caprioara, cerb, mistret, urs, pisica salbatica, jderul de copac, ras, lup, vulpe. In padurile de foioase sunt mai frecvente: cinteza, sturzul, pitigoiul, mierla. In partile cele mai pustii ale padurii se afla cocosul de munte. Deasupra crestelor se intinde spatiul vulturilor plesuvi si al acvilelor de munte. Pestii sunt reprezentati in primul rand de pastravi, care se afla in cursul superior al tuturor raurilor si paraielor si in mai multe lacuri glaciare.

Muntii Lotrului

Masiv muntos situat in partea centrala a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima: 2242 m (vf. Steflesti). Este puternic fragmentat de Lotru si afluentii sai. Pastreaza urme ale glaciatiei cuaternare (vai si circuri glaciare) si prezinta frecvente chei sapate de rauri in granite gnaisice (Cheile Latoritei s.a.). Muntii Lotrului sunt acoperiti cu paduri de molid in amestec cu fag si cu intinse pasuni alpine pe crestele aflate la peste 1800 m altitudine. In zona de izvor a raului Latorita se afla rezervatia forestiera Latorita, alcatuita din arbori seculari de larice si zambru. Temperatura medie anuala variaza intre 4-6 grade Celsius, iar precipitatiile medii anuale intre 1200-1400 mm. Fauna este reprezentata de: urs, capra neagra, caprior, ras, iepure, mistrez, cerb, potarniche, cocos de munte. In apele de munte se gasesc pastravul, lipanul, moioaga.